În aşteptare…

Stimaţi utilizatori,
Până la reluarea sezonului competiţional de primăvară al ediţiei de campionat 2009-2010, pe blog-ul echipei AS Mureşana Mândruloc nu vor mai fi postate decât informaţii cu caracter general, cu privire la campania pregătirilor de iarnă al echipei, în vederea începerii returului de campionat.
Pentru moment – adică azi, vineri, 5 februarie 2010 – nu sunt noutăţi despre echipa AS Mureşana Mândruloc, dar la acest sfârşit de săptămână voi cere informaţii despre echipă de la staff-ul echipei, pentru a vă informa cu privire la stadiul pregătirilor.
Cert este faptul că echipa CS Vladimirescu 2003 a folosit terenul de la Mândruloc pentru a disputa primul joc de pregătire al retului la Liga a 4-a (4-0 cu Şoimii Lipova).
Începând cu ziua de luni, 8 februarie, se va posta pe blog programul returului Campionatului Judeţean Onoare, seriile A şi B, precum şi clasamentele (omologate) de unde se va porni sezonul de primăvară.
Vă mulţumesc pentru înţelegere şi vă cer scuze pentru lipsa informaţiilor, dar cum acest blog este rezervat în exclusivitate echipei AS Mureşana Mândruloc, doresc ca majoritatea informaţiilor să fie despre această echipă, restul de informaţii, cu caracter general, urmând să fie publicate în funcţie de importanţa pe care le au aceste informaţii.
Una peste alta, deşi site-ul AJF Arad este principala sursă de informare cu privire la rezultatele din Campionatele Judeţene şi ale altor competiţii care se dispută sub egida AJF Arad, cu regret trebuie să vă informez desprefaptul că azi, vineri, 5 februarie 2010, accesând acest site, nu am găsit informaţii la zi despre Cupa AJF la fotbal în sală, mai ales despre turneul de la Vladimirescu, unde a participat echipa CS Vladimirescu 2003. Nu este postat decât programul meciurilor din cele două grupe ale turneului de la Vladimirescu, dar fără rezultatele tehnice înregistrate.
Repet, asta azi, 5 februarie, la aproape o săptămână de la terminarea competiţiei!
În schimb, site-ul AJF Arad este plin de drepturi la replică şi contra-drepturi la replică, ce au ca subiect alegerile de la AJF Arad, din luna mai 2010, în care nu se găseşte altceva mai bun de făcut decât “ridicarea poalelor” şi arătarea a tot ce este mai urât într-o campanie electorală.
De altfel, dacă nu se va opri acest stil de “lucru”, în ceea ce priveşte campania pentru alegerea preşedintelui AJF Arad, cu toate riscurile care vor decurge de aici, voi şterge link-ul către AJF Arad postat pe acest blog. Dar asta nu acum, bineînţeles! Voi aştepta să văd cum decurge această campanie şi cum site-ul AJF Arad va continua să fie mânjit cu invective de o parte şi de alta, în loc să fie folosit pentru informarea microbiştilor din judeţul Arad.

Partea a V-a: Sistemul divizionar

Începând cu ediţia a 21-a, forul de conducere al fotbalului românesc a luat decizia de a crea un campionat în sistem divizionar, care să cuprindă echipe din toate regiunile ţării. Este adevărat că unele echipe au avut ceva de furcă cu asigurarea cheltuielilor de transport, pentru meciurile pe care le-au avut de jucat în deplasare, dar – per ansamblu – competiţia şi-a derulat toate etapele programate a se juca.
Un alt fapt demn de remarcat este acela că la stabilirea celor două grupe nu s-a luat în considerare factorul poziţiei geografice, ci s-a urmărit o repartizare cât mai obiectivă, pentru ca ambele grupe să beneficieze de echipe valoroase, pentru a face întrecerea mult mai actuvă…

Ediţia 21 (1932-33)
Participă un număr de 14 echipe, împărţite în două grupe a câte 7 echipe. S-a jucat sistem turneu, fiecare cu fiecare, tur-retur, în total 12 etape. La capătul celor 12 etape, câştigăatoarele celor două grupe se întâlneau în ceea ce avea să fie numită “finala” campionatului, învingătoarea în acest meci urmând să fie declarată campioană naţională. Iată care au fost clasamentele finale ale celor două grupe:
GRUPA A:
1. FC Ripensia Timişoara 12 10 0 2 49-10 20p
2. CFR Bucureşti 12 8 1 3 34-15 17p
3. Crişana Oradea 12 7 1 4 22-22 15p
4. Gloria CFR Arad 12 6 1 5 21-20 13p
5. Tricolor Ploieşti 12 3 3 6 12-27 9p
6. România Cluj 12 2 2 8 11-25 8p
7. Şoimii Sibiu 12 1 2 9 7-37 4p

Partea a IV-a: Campionatul Regional

Odată cu înfăptuirea Marii Uniri de la 1918, era de aşteptat ca la Campionatul Naţional să-şi revendice prezenţa, pe bună dreptate, şi echipele aflate în Transilvania, acolo unde, după cum am arătat în debutul acestui documentar, au luat fiinţă echipe care dobândiseră o oarecare experienţă competiţională în confruntări cu echipe din Anglia, Ungaria şi Austria.
Astfel că, pe baza noilor coordonate geografie ale ţării, forul conducător de la Bucureşti stabileşte – ca nouă formulă competiţională – disputarea unui Campionat Regional, care urma să califice pentru turneul final (în sistem eliminatoriu) cele mai bune echipe din regiunile ţării.

Ediţia 10 (1921-22)
Campioanele pe regiuni: AMEF Arad, Unirea Tricolor Bucureşti, Societatea de Gimnastică Sibiu, Polonia Cernăuţi, Victoria Cluj, Stăruinţa Oradea şi Chinezul Timişoara.
Sferturi de finală:
Chinezul Timişoara – Soc. de Gimn. Sibiu 3-0 (f.j.)
Polonia Cernăuţi – Unirea Tricolor Bucureşti 0-1
Stăruinţa Oradea – Victoria Cluj 2-2 şi 0-2 (rejucare)
AMEF Arad este calificată direct.
Semifinale:
Chinezul Timişoara – AMEF Arad 2-1
Victoria Cluj – Unirea Tricolor Bucureşti 3-0 (f.j.)
Finala:
Chinezul Timişoara – Victoria Cluj 5-1
Campioană: CHINEZUL TIMIŞOARA

Ediţia 11 (1922-23)
Campioanele pe regiuni: Gloria Arad, Venus Bucureşti, Braşovia Braşov, Polonia Cernăuţi, Victoria Cluj, Înţelegerea Oradea, Chinezul Timişoara, Clubul de Gimnastică Tg. Mureş.
Sferturi de finală:
Braşovia Braşov – Venus Bucureşti 1-1
(calificată Venus Bucureşti)
Gloria Arad – Chinezul Timişoara 0-2
CdG Tg. Mureş – Polonia Cernăuţi 1-0
Victoria Cluj – Înţelegerea Oradea 1-0
Semifinale:
Venus Bucureşti – Victoria Cluj 1-3
Chinezul Timişoara – CdG Tg. Mureş 1-1 şi 2-0 (rejucare)
Finala:
Chinezul Timişoara – Victoria Cluj 2-0
Campioană: CHINEZUL TIMIŞOARA

Ediţia 12 (1923-24)
Campioanele pe regiuni: Societatea de Gimnastică Arad, Venus Bucureşti, Braşovia Braşov, Jahn Cernăuţi, Universitatea Cluj, Clubul Atletic Oradea, Şoimii Sibiu, Chinezul Timişoara, Mureşul Tg. Mureş.
Meci preliminar:
Mureşul Tg. Mureş – Şoimii Sibiu 4-0
Sferturi de finală:
CA Oradea – Universitatea Cluj 0-0 şi 3-0 (rejucare)
Chinezul Timişoara – ScG Arad 2-0
Jahn Cernăuţi – Braşovia Braşov 3-0 (f.j.)
Mureşul Tg. Mureş – Venus Bucureşti 3-1
Semifinale:
CA Oradea – Jahn Cernăuţi 1-0
Chinezul Timişoara – Mureşul Tg. Mureş 9-0
Finala:
Chinezul Timişoara – Clubul Atletic Oradea 4-1
Campioană: CHINEZUL TIMIŞOARA

Ediţia 13 (1924-25)
Campioanele pe regiuni: UCAS Petroşani, Venus Bucureşti, Braşovia Braşov, Jahn Cernăuţi, Fulgerul Chişinău, Universitatea Cluj, Oltul Slatina, Clubul Atletic Oradea, Şoimii Sibiu, Chinezul Timişoara.
Meciuri preliminarii:
Jahn Cernăuţi – Şoimii Sibiu 3-0 (f.j.)
Oltul Slatina – Fulgerul Chişinău 0-2*
Sferturi de finală:
Braşovia Braşov – CA Oradea 2-1
Jahn Cernăuţi – Fulgerul Chişinău 1-2*
Universitatea Cluj – UCAS Petroşani 0-1
Venus Bucureşti – Chinezul Timişoara 0-3
* Echipa Oltul Slatina a depus contestaţia la terminarea meciului cu Fulgerul Chişinău, pe motiv că aceasta a folosit jucători de la alte echipe; dar cum contestaţia s-a judecat abia după ce echipa Fulgerul a jucat deja meciul din sferturile de finală, ambele meciuri jucate de echipa din Chişinău au fost anulate, echipa descalificată, iar Oltul Slatina a fost programată că joace în sferturile de finală.
Sfert de finală (rejucare):
Jahn Cernăuţi – Oltul Slatina 4-0
Semifinale:
Chinezul Timişoara – Braşovia Braşov 3-0
UCAS Petroşani – Jahn Cernăuţi 3-1
Finala:
Chinezul Timişoara – UCAS Petroşani 5-1
Campioană: CHINEZUL TIMIŞOARA

Ediţia 14 (1925-26)
Campioanele pe regiuni: AMEF Arad, Juventus Bucureşti, Colţea Braşov, Hakoah Cernăuţi, Fulgerul Chişinău, Victoria Cluj, Craiovan Craiova, Stăruinţa Oradea, Olimpia Satu Mare, Societatea de Gimnastică Sibiu, Chinezul Timişoara.
Meciuri preliminarii:
AMEF Arad – Victoria Cluj 3-1
Juventus Bucureşti – Craiovan Craiova 4-1
Stăruinţa Oradea – Olimpia Satu Mare 4-3
Sferturi de finală:
AMEF Arad – Colţea Braşov 3-0
Hakoah Cernăuţi – Fulgerul Chişinău 0-1
Juventus Bucureşti – SdG Sibiu 3-1
Stăruinţa Oradea – Chinezul Timişoara 0-5
Semifinale:
AMEF Arad – Chinezul Timişoara 2-5
Juventus Bucureşti – Fulgerul Chişinău 2-2 şi 4-1 (rejucare)
Finala:
Chinezul Timişoara – Juventus Bucureşti 3-0
Campioană: CHINEZUL TIMIŞOARA

Ediţia 15 (1926-27)
Campioanele pe regiuni: AMEF Arad, Chinezul Timişoara, Colţea Braşov, Dacia Vasile Alecsandri Galaţi, Macabi Cernăuţi, Mihai Viteazul Chişinău, Olimpia Satu Mare, Societatea de Gimnastică Sibiu, Unirea Tricolor Bucureşti, Universitatea Cluj.
Meciuri preliminarii:
SdG Sibiu – Unirea Tric. Bucureşti 2-3
Mihai V. Chişinău – Macabi Cernăuţi 6-0
Sferturi de finală:
Chinezul Timişoara – Olimpia Satu Mare 6-1
Dacia VA Galaţi – Colţea Braşov 1-7
Unirea Tric. Bucureşti – Mihai V. Chişinău 4-4 şi 3-1 (rejucare)
Universitatea Cluj – AMEF Arad 3-0
Semifinale:
Chinezul Timişoara – Universitatea Cluj 5-2
Colţea Braşov – Unirea Tric. Bucureşti 4-1
Finala:
Chinezul Timişoara – Colţea Braşov 2-2 şi 4-3 (rejucare)
Campioană: CHINEZUL TIMIŞOARA

Ediţia 16 (1927-28)
Campioanele pe regiuni: Gloria Arad, Chinezul Timişoara, Colţea Braşov, Concordia Iaşi, Craiovan Craiova, Dacia Vasile Alecsandri Galaţi, Jiul Lupeni, Mihai Viteazul Chişinău, Olimpia Bucureşti, Polonia Cernăuţi, România Cluj, Şoimii Sibiu, Stăruinţa Oradea.
Meciuri preliminarii:
Craiovan Craiova – Şoimii Sibiu 2-4
Dacia VA Galaţi – Olimpia Bucureşti 2-4
Mihai V. Chişinău – Concordia Iaşi 9-1
România Cluj – Stăruinţa Oradea 3-2
Sferturi de finală:
Mihai V. Chişinău – Polonia Cernăuţi 5-2
Olimpia Bucureşti – Colţea Braşov 2-3
România Cluj – Jiul Lupeni 0-2
Şoimii Sibiu – Chinezul Timişoara 2-2 şi 4-3 (rejucare)
Semifinale:
Colţea Braşov – Mihai V. Chişinău 6-4
Jiul Lupeni – Şoimii Sibiu 3-0 (f.j.)
Finala:
Colţea Braşov – Jiul Lupeni 3-2
Campioană: COLŢEA BRAŞOV

Ediţia 17 (1928-29)
Campioane pe regiuni: Banatul Timişoara, Colţea Braşov, Dacia Vasile Alecsandri Galaţi, Dragoş Vodă Cernăuţi, Generala Craiova, Gloria CFR Arad, Mihai Viteazul Chişinău, România Cluj, Şoimii Sibiu, Stăruinţa Oradea, Venus Bucureşti, Victoria Iaşi.
Meciuri preliminare:
Colţea Braşov – Şoimii Sibiu 2-1
Dragoş V. Cernăuţi – Mihai V. Chişinău 1-0
Dacia VA Galaţi – Victoria Iaşi 7-1
Generala Craiova – Banatul Timişoara 0-3
Sferturi de finală:
Banatul Timişoara – Gloria CFR Arad 4-4 şi 3-2 (rejucare)
Dragoş V. Cernăuţi – Dacia VA Galaţi 1-0
Stăruinţa Oradea – România Cluj 2-3
Venus Bucureşti – Colţea Braşov 3-1
Semifinale:
România Cluj – Banatul Timişoara 3-0
Venus Bucureşti – Dragoş V. Cernăuţi 4-3
Finala:
Venus Bucureşti – România Cluj 3-2
Campioană: VENUS BUCUREŞTI

Ediţia 18 (1929-30)
Campioanele pe regiuni: Concordia Iaşi, Dacia Unirea Brăila, DRagoş Vodă Cernăuţi, Gloria CFR Arad, Juventus Bucureşti, Mihei Viteazul Chişinău, Oltul SLatina, RGM Timişaoara, Societatea de Gimnastică Sibiu, Stăruinţa Oradea, Universitatea Cluj.
Meciuri preliminare:
Concordia Iaşi – Mihei Viteazul Chişinău 2-4
Oltul Slatina – RGM Timişoara 0-1
Universitatea Cluj – Stăruinţa Oradea 4-0
Sferturi de finală:
Dacia Unirea Brăila – Juventus Bucureşti 0-16
Dragoş Vodă Cernăuţi – Mihai Viteazul Chişinău 2-4
RGM Timişoara – Gloria CFR Arad 0-1
Universitatea Cluj – SdG Sibiu 7-0
Semifinale:
Gloria CFR Arad – Universitatea Cluj 3-0
Juventus Bucureşti – Mihai Viteazul Chişinău 4-2
Finala:
Juventus Bucureşti – Gloria CFR Arad 3-0
Campioană: JUVENTUS BUCUREŞTI

Ediţia 19 (1930-31)
Campioanele Ligilor Regionale: Crişana Oradea (Nord), Macabi Cernăuţi (Est), Prahova Ploieşti (Sud), Societatea de Gimnastică Sibiu (Centru), Uniunea Domeniilor Regale Reşiţa (Vest)
Meci preliminar:
Crişana Oradea – SdG Sibiu 4-6
Semifinale:
SdG Sibiu – Macabi Cernăuţi 4-2
Prahova Ploieşti – UDR Reşiţa 2-3
Finala:
UDR Reşiţa – SdG Sibiu 2-0
Campioană: UDR REŞIŢA

Ediţia 20 (1931-32)
Campioanele Ligilor Regionale: Crişana Oradea (Nord), Macabi Cernăuţi (Est), Mureşul Tg. Mureş (Centru), Uniunea Domeniilo Regale Reşiţa (Vest), Venus Bucureşti (Sud).
Meci preliminar:
Mureşul Tg. Mureş – Crişana Oradea 2-0
Semifinale:
UDR Reşiţa – Mureşul Tg. Mureş 8-2
Venus Bucureşti – Macabi Cernăuţi 5-0
Finala:
Venus Bucureşti – UDR Reşiţa 3-0
Campioană: VENUS BUCUREŞTI

Partea a III-a: După război…

Primul Război Mondial – despre care se spunea că se va sfârşi în toamna anului 1914, dar a ţinut, până la urmă, încă alţi patru ani! – a lăsat urme adânci în economia ţării noastre. Nici nu se putea vorbi de reluarea activităţii sportive (fotbalistice, în special) în ţara noastră, nici chiar după Marea Unire de la 1 decembrie 1918.

Ediţia 8 (1919-20)
Totuşi, în primăvara anului 1919 se joacă meciurile din competiţia intitulată “Cupa Jean Luca P. Niculescu 1919″, la care participă patru echipe, cu următorul clasament final:
1. Venus Bucureşti 4 3 0 1 5- 4 6p
2. Universitar Bucureşti 3 1 2 0 6- 3 4p
3. Tricolor Bucureşti 3 1 1 1 2- 2 3p
4. Colţea Braşov 4 0 1 3 1- 5 1p
În toamna aceluiaşi an 1919, patru echipe vor juca în competiţia “Cupa Harwester 1919″, cu următorul clasament final:
1. Venus Bucureşti 6 4 1 1 8- 6 9p
2. Tricolor Bucureşti 5 3 0 2 9- 6 6p
3. Colţea Braşov 4 1 1 2 4- 6 4p
4. Prahova Ploieşti 3 0 0 3 1- 4 0p
Odată cu apariţia altor echipe în perisajul fotbalistic al acestei perioade de după Război, în primăvara anului 1920 are loc o nouă ediţie a competiţiei “Cupa Jean Luca P. Niculescu 1920″, la care vor participa 7 echipe. Era o încercare a oficialităţilor diriguitoare ale fotbalului românesc de a stabili, în condiţii obiective, premisele pentru stabilirea primei campioane de după Război. Iar cele şapre echipe participante la această competiţie au ţinut să arate că Războiul cel Mare nu le-a afectat dorinţa de a juca fotbal de calitate.
Nici de data aceasta nu deţinem rezultatele înregistrate în cele 12 etape jucate, dar clasamentul final ne arată că lupta pentru titlul de campioană a fost aprigă, nu mai puţin de 3 echipe luptând până în ultima etapă pentru acest titlu:
1. VENUS BUCUREŞTI 12 7 3 2 8- 3 17p
2. Educaţia Bucureşti 12 8 1 3 9- 5 17p
3. Tricolor Bucureşti 12 6 3 3 10- 5 15p
4. Prahova Ploieşti 12 5 1 6 11- 7 11p
5. Colţea Braşov 12 4 3 7 11-11 11p
6. Excelsior Bucureşti 12 2 1 9 4-10 5p
7. Speciala Bucureşti 12 1 2 9 5-17 4p
Notă: Trei meciuri nu s-au jucat, fiind considerate pierdute de ambele echipe. De remarcat numărul mic de goluri marcate de echipele de pe primele trei locuri, fapt care atestă că această ediţie de campionat a fost una echilibrată.

Ediţia 9 (1920-21)
Campionatul se va juca atât toamna, cât şi primăvara. În competiţia de toamnă a anului 1920, s-au jucat meciurile pentru două competiţii, astfel.
“Cupa Jean Luca P. Niculescu 1920″ – Clasament final:
1. Tricolor BUcureşti 5 4 1 0 10- 3 9p
2. Prahova Ploieşti 5 3 1 1 8- 3 7p
3. Venus Bucureşti 4 2 1 1 5- 2 5p
4. Educaţia Bucureşti 3 2 0 1 6- 3 4p
5. Colţea Braşov 4 1 1 2 5- 7 3p
6. Speciala Bucureşti 4 0 0 4 2-13 0p
7. Excelsior Bucureşti 3 0 0 3 4- 9 0p
“Cupa Harwester 1920″ – Clasament final:
1. Tricolor Bucureşti 9 7 0 2 14p
2. Venus Bucureşti 6 4 1 1 9p
3. Prahova Ploieşti 5 3 0 2 6p
4. Colţea Braşov 10 2 1 7 5p
5. Excelsior Bucureşti 8 1 0 7 2p
6. Educaţia Bucureşti 8 1 0 7 2p
După cum se poate vedea, singura echipă care a jucat toate meciurile programate a fost Colţea Braşov, diversele probleme materiale punându-şi amprenta pe desfăşurarea celorlalte meciuri. Chiar şi aşa, s-a hotărât că pentru sezonul de primăvară s-au îndeplinit condiţiile pentru stabilirea echipelor participante la “Cupa Jean Luca P. Niculescu / Cupa Maior Zorileanu 1921″, competiţie care avea să stabilească echipa ce va fi campioană pentru această ediţie de campionat.
Competiţia s-a desfăşurat cu participarea a 8 echipe, împărţite în două grupe, câştigătoarele grupelor urmând să joace finala care urma să stabilească echipa campioană.
Grupa A – Clasamentul final:
1. Venus I Bucureşti 4 4 0 0 14- 0 8p
2. Colţea Braşov 4 2 0 2 6- 6 4p
3. Tricolor II Bucureşti 4 2 0 2 5- 6 4p
4. Universitara I Buc. 4 0 0 4 1-15 0p
Notă: Unele meciuri nu s-au jucat, clasamentul fiind alcătuit doar pe baza meciurilor care s-au disputat.
Grupa B – Clasamentul final:
1. Tricolor I Bucureşti 3 3 0 0 6- 1 6p
2. Excelsior Bucureşti 4 2 0 2 3- 4 4p
3. Universitara II Buc. 3 1 0 2 2- 3 2p
4. Venus II Bucureşti 2 0 0 2 0- 3 0p
Notă: Nici în această grupă nu s-au jucat toate meciurile programate, clasamentul final fiind alcătuit pe baza meciurilor care s-au disputat.
Finala Campionatului Naţional:
Venus I Bucureşti – Tricolor I Bucureşti 1-2
Campioană: TRICOLOR BUCUREŞTI

Partea a II-a: Primii paşi…

Campionatul Naţional al României
Ediţia 1 (1909-1910):
La această primă ediţie a Campionatului Naţional al României au participat doar trei echipe: Olympia Bucureşti, FC Colentina Bucureşti şi United Ploieşti. La capătul întâlnirilor directe, campioană a fost declarată echipa OLYMPIA BUCUREŞTI (2-1 cu Colentina Bucureşti), în timp ce prima vicecampioană naţională a fost echipa COLENTINA BUCUREŞTI (2-0 în meciul cu United Ploieşti). Meciul dintre United Ploieşti şi Olympia Bucureşti nu s-a mai jucat.
De remarcat că unele surse consideră că echipa Colentina Bucureşti este, de drept, campioană a acestei prime ediţii, dar nu există dovezi în această privinţă.

Ediţia 2 (1910-11)
De data aceasta, desfăşurarea campionatului naţional, tot cu cele trei echipe din prima ediţie, a fost complet diferită, în sensul că toate cele trei echipe urmau să joace în sistem turneu, fiecare cu fiecare, tur-retur, considerându-se că în acest mod s-ar fi dat o greutate mai mare echipei care urma să fie declarată campioană.
Iată rezultatele înregistrate: Olympia Bucureşti – Colentina Bucureşti 2-1, United Ploieşti – Colentina Bucureşti 4-2, Olympia Bucureşti – United Ploieşti 4-1 şi 1-1. Meciurile Colentina – Olympia şi Colentina – United nu s-au mai jucat. Clasamentul final al celei de-a doua ediţii se prezenta astfel:
1. OLYMPIA BUCUREŞTI 3 2 1 0 7-3 5p
2. United Ploieşti 3 1 1 1 6-7 4p
3. Colentina Bucureşti 2 0 0 2 3-6 0p
PS: Nu există documente oficiale care să arate care au fost motivele care au stat la baza nedisputării celor două meciuri ale echipei Colentina Bucureşti.

Ediţia 3 (1911-12)
De data aceasta, campionatul naţional are o altă desfăşurare, fiind împărţită pe două Cupe, astfel:
A. Cupa Alexandru Bellio (1911-12), cu următorul clasament final:
1. AC United Ploieşti 4 3 1 0 14- 8 7p
2. Colentina Bucureşti 4 1 1 2 11-12 4p
3. Olympia Bucureşti 4 1 0 3 9-14 2p
B. Cupa Hans Herzog (1912), cu următorul clasament final:
1. AC UNITED PLOIEŞTI 6 5 1 0 39- 9 11p
2. Colentina Bucureşti 6 3 1 2 24-23 7p
3. Olympia Bucureşti 6 1 3 2 15-20 6p
4. FC Bukarester 6 0 1 5 6-28 1p
PS: Se remarcă prezenţa echipei FC Bukarester, care a participat la acel, hai să-i spunem “turneu final”.

Ediţia 4 (1912-13)
Un număr de şase echipe vor participa la meciurile acestei a patra ediţii a Campionatului Naţional, care vor juca tot în sistem turneu, fiecare cu fiecare, în meciuri tur-retur (în total, 10 meciuri). Din nefericire, de la această ediţie de campionat nu avem nici un rezultat, ci doar clasamentul final, care a fost următorul:
1. COLENTINA BUCUREŞTI 10 18p
2. FC Bukarester 10 13p
3. Cercul Bucureşti 10 12p
4. AC United Ploieşti 10 8p
5. Olympia Bucureşti 10 7p
6. Uniunea Sportivă 10 2p
PS: O altă competiţie, la care au participat doar trei echipe (FC Bukarester, CS Colţea Braşov şi Colentina Bucureşti), intitulată “Cupa Harvester 1913″, a avut următoarele rezultate: FC Bukarester – Colentina 2-0, Colţea – Colentina 6-2 şi 0-1. Dubla întâlnire dintre FC Bukarester şi Colţea, precum şi meciul Colentina – Bukarester nu s-au mai jucat; clasamentul final prezentându-se astfel:
1. FC Bukarester 2 2 0 0 6- 0 4p
2. Colţea Braşov 3 1 0 2 6- 7 2p
3. Colentina Bucur. 3 1 0 2 3- 8 2p
Această competiţie nu a fost luată în considerare în stabilirea campioanei naţionale, dar am dorit să o menţionez, fiind a doua competiţie organizată la nivel de cluburi din acel an.

Ediţiia 5 (1913-14)
Formula de disputare a acestei ediţii a fost diferită, din nou. Au participat patru echipe, care au jucat pentru “Cupa Alexandru Bellio 1913″, consemnându-se următoarele rezultate: Colentina Bucureşti – Cercul Bucureşti 5-0, Colentina – FC Bukarester 2-1, FC Bukarester – Cercul 4-1 şi FC Bukarester – Olympia Bucureşti 5-0.
Meciurile Cercul – Colentina, FC Bukarester – Colentina, Cercul – FC Bukarester, Olympia – FC Bukarester, precum şi dublele întâlniri pe care Olympia trebuia să le joace cu Cercul Bucureşti şi Colentina Bucureşti nu au mai avut loc. Clasamentul final al acestei competiţii a fost următorul:
1. FC Bukarester 4 3 0 1 10- 3 6p
2. Colentina Bucureşti 3 2 0 1 7- 1 4p
3. Cercul Bucureşti 3 1 0 2 1- 9 2p
4. Olympia Bucureşti 1 0 0 5 0- 5 0p
Primele trei echipe au jucat, în primăvara anului 1914 într-o altă competiţie, “Cupa Hans Herzog 1914″, care a avut ca scop stabilirea campioanei. Rezultatele înregistrate: Colentina – FC Bukarester 2-0, Colentina – Cercul 5-0, FC Bukarester – Cercul 1-1. Clasamentul final a fost următorul:
1. COLENTINA BUCUREŞTI 2 2 0 0 7- 0 4p
2. FC Bukarester 2 0 1 1 1- 3 1p
3. Cercul Bucureşti 2 0 1 1 1- 6 1p
PS: Se poate observa că această perioadă de început a activităţii fotbalistice de la noi din ţară s-a caracterizat prin diferite probleme apărute pe parcursul desfăşurării competiţiilor, dar chiar şi aşa s-a putut asigura un mod obiectiv de stabilire a campioanei.

Ediţia 6 (1914-15)
Un număr de şase echipe participă la această ediţie de campionat, cu desfăşurare în sistem turneu, fiecare cu fiecare, cu meciuri tur-retur. Din nefericre, nici de această dată nu deţinem rezultatele înregistrate, doar clasamentul final al competiţiei, care a fost următorul:
1. ROMÂNO-AMERICANĂ BUCUREŞTI 9 6 2 1 13- 8 14p
2. Colentina Bucureşti 9 6 1 2 12-11 13p
3. FC Bukarester 9 6 0 3 17- 9 12p
4. Prahova Ploieşti 8 3 1 4 13-18 7p
5. Colţea Braşov 9 3 0 6 6-14 6p
6. România Bucureşti 10 1 0 9 3-14 2p
Aşadar, după cum se poate observa, alte două noi echipe şi-au făcut apariţia în peisajul fotbalistic naţional (Româno-Americană Bucureşti şi România Bucureşti), iar o alta şi-a schimbat denumirea (United în Prahova Ploieşti).
PS: În acelaşi an, 1915, are loc o altă competiţie, “Cupa Harwester 1915″, fără nici o legătură cu meciurile din campionatul naţional, la care participă trei echipe, înregistrându-se următoarele rezultate: FC Bukarester – Colţea Braşov 2-2, FC Bukarester – Colentina Bucureşti 1-0 şi Coneltina Bucureşti – Colţea Braşov 0-0. Clasamentul final a fost următorul:
1. FC Bukarester 2 1 1 0 3- 2 3p
2. Colţea Braşov 2 0 2 0 2- 2 2p
3. Colentina Bucureşti 2 0 1 1 0- 1 1p

Ediţia 7 (1915-16)
În ciuda războiului, care se desfăşura, încă, în afara graniţelor ţării noastre, campionatul naţional şi-a continuat existenţa, prin disputarea jocurilor celei de-a 7-a ediţii, la care au participat, în prim fază, 6 echipe, în competiţia numită “Cupa Harwester 1915″. Clasamentul final a fost următorul:
1. Româno-Americană Bucureşti 10 8 2 0 31- 4 18p
2. Prahova Ploieşti 10 7 3 0 50-12 17p
3. Colentina Bucureşti 10 5 1 4 15-15 11p
4. FC Bukarester 10 4 0 6 20-29 8p
5. Colţea Braşov 10 2 0 8 5-35 4p
6. Oltenia Craiova 10 1 0 9 6-32 2p
O altă noutate, în ceea ce priveşte echipele participante la această competiţie, este apariţia echipei Oltenia Craiova, semn că popularitatea acestui campionat este în creştere, astfel că aria de participare se lărgeşte văzând cu ochii.
Din aceste şase echipe, în sezonul de primăvară, a anului 1916, primele patru clasate vor juca în competiţia “Cupa Jean Luca P. Niculescu 1916″, care urma să stabilească echipa ce va deveni campioană naţională. La capătul competiţiei (cu meciuri tur-retur), clasamentul final se prezintă astfel:
1. PRAHOVA PLOIEŞTI 6 5 0 1 5- 2 10p
2. FC Bukarester 6 3 2 1 11- 5 8p
3. Colţea Braşov 6 1 3 2 3- 7 5p
4. Colentina Bucureşti 6 0 1 5 4- 9 1p
Aşadar, dând dovadă de un pragmatism tipis britanic, echipa Prahova Ploieşti (care a realizat cinci victorii cu 1-0 şi o înfrângere cu 0-2!) îşi adjudecă, pentru a doua oară titlul de campioană naţională.

Din nefericire, ororile războiului vor cuprinde şi ţara noastră, aşa că, începând din toamna anului 1916, până în toamna anului 1919, Campionatul Naţional va fi suspendat, urmând ca acesta să fie reluat după încheierea ostilităţilor…. Atunci vom continua periplul nostru cu cea de-a treia parte a acestui material documentar.

Partea I: Începuturile

Începuturile fotbalului în ţara noastră nu pot fi stabilite cu precizie. Puţinele surse de informare care au putut fi descoperite şi cercetate până în prezent duc la concluzia că mingea rotundă şi-a făcut apariţia, pentru prima dată, simultan la Arad şi Bucureşti, în vara anului 1889.
La Arad, mingea a fost adusă de studenţi care studiau în mare număr la Budapesta, în timp ce la Bucureşti, balonul rotund a fost adus de studenţii care învăţau în Elveţia şi la Viena.
Încă de atunci, fotbalul a prins rădăcini în Ardeal. Oraşele Lugoj, Timişoara şi Arad – la început, apoi Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu, Tg. Mureş şi Simeria şi-au format echipe, care, încetul cu încetul, au început să desfăşoare o activitate din ce în ce mai consistentă, datorită, în bună parte, impulsului primit din partea echipelor din Budapesta, bine puse la punct, care susţineau numeroase partide amicale în oraşele transilvănene.
Publicul a început să fie atras de meciurile de fotbal, pe măsură ce jocul prindea calitate. Fără îndoială că acest lucru a fost posibil şi datorită (sau, mai ales) prezenţei în oraşele Arad, Timişoara şi Oradea a unor echipe englezeşti, cum ar fi Bihop Auckland şi Oxford City (aceasta fiind câştigătoarea Cupei Angliei), aceste echipe făcând o foarte bună propagandă acestui nou sport de echipă.
Dincolo de Carpaţi, în România din acea vreme, ritmul de dezvoltare al fotbalului a fost mult mai lent. Echipe mai temeinic organizate au apărut abia în anii 1908 şi 1909, două la Bucureşti şi una la Ploieşti: Colentina, Olimpia (din Bucureşti), respectiv United (Ploieşti). Cu aceste trei echipe, Asociaţia Sporturilor Atletice din România, primul for de conducere din România, a organizat primul Campionat Naţional, în anul 1909, dând şi prima câştigătoare, echipa Colentina Bucureşti.
După realizarea Unirii de la 1 Decembrie 1918 şi stabilizarea situaţiei politice, economice şi administrative în noua ţară, activitatea sportivă şi îndeosebi cea fotbalistică, a început să cunoască o dezvoltare mult mai amplă, progresând cu paşi repezi în ceea ce priveşte atât răspândirea acestui sport, cât şi din punct de vedere calitativ.
Pe plan internaţional, mai întâi cu paşi mici, fotbalul românesc se afirmă, mai ales în confruntări directe cu reprezentative ale statelor situate în imediata vecinătate a ţării, în special Iugoslavia, unul dintre cei mai buni “aliaţi” ai fotbalului românesc.
Prin intermediul acestui material, doresc să readuc la cunoştinţa tuturor iubitorilor de fotbal statistica evenimentelor fotbalistice de la noi din ţară, prezentând, în paralel, şi rezultate înregistrate în plan extern, în special în Europa.
Astfel, acest material statistic va fi organizat în perioade istorice distincte, ţinându-se cont de evoluţia fenomenului fotbalistic de la noi din ţară, iar – în paralel – pentru fiecare an calendaristic, voi prezenta situaţia fotbalului pe plan extern din acea perioadă.
Demersul meu este unul îndrăzneţ, sunt sigur, dar am dorit să aduc în faţa tuturor iubitorilor fotbalului, în special acelora dintre dumneavoastră care apreciaţi statistica fotbalului, rezultatele înregistrate de-a lungul deceniilor.
Ajutor inestimabil în realizarea acestui plan au fost paginile de internet ce conţin statistici fotbalistice din întreaga lume: rsssf.com, webalice.it sau chiar labtof.ro, adevărate “mine de aur” în ceea ce priveşte oferirea de date statistice.
Dar pentru că se spune că fotbalul, la nivel de statistică, conţine “cifre seci”, nu mă voi limita doar la prezentarea rezultatelor înregistrate. Cu ajutorul documentelor din epocă, voi readuce în atenţia dumneavoastră, însemnări preţioase ale personalităţilor marcante din fotbalul nostru şi cel internaţional, iar în această privinţă un ajutor de nădejde îl constituie seria de Almanahuri Sportul, precum şi publicaţia “Anuarul Fotbalului Românesc” (editat de FRF). Alături de acestea, care conţin “ingredientul” principal al acestei lucrări, vor mai fi şi alte lucrări de amploare, printre care amintesc: “Fotbal – Cadran românesc” şi “Fotbal – Cadran mondial” (ambele scrise de regretatul Mihai Flamaropol), “Fotbal de la A la Z” (scris de Mircea Tudoran şi Mihai Ionescu), “Petschovschi” (scris de Aristide Buhoiu).
Fiecare din aceste surse de foarte mare valoare statistică vor fi făcute cunoscute în lucrarea de faţă, ca un omagiu adus “muncii de ocnaş” al celor care au trudit din greu pentru a ne oferi o amplă viziune a evenimentelor fotbalistice, atât din ţara noastră, cât şi de peste hotare.

Analiza turului la Mureşana Mândruloc

Jucătorii – post cu post
Portarii
1. Carp. Plus: curaj în intervenţii, plasament bun. Minus: dacă despre fiecare portar se spune că are partea lui de “nebunie” (ceva gen Necula Răducanu), atunci la Carp aceasta se manifesta din plin, atunci când el era în “vervă”.
2. Voina. Plus: intervenţii curajoase, plasament bun, relaţionare bună cu fundaşii. Minus: uneori, avea gura cam prea mare, iar acest lucru putea să dăuneze mersului echipei.
3. Vârciu. Plus: intervenţii sigure, plasament bun, relaţionare bună cu fundaşii. Minus: l-am văzut doar într-un singur joc, cel din ultima etapă a turului (acasă, cu Sp. German), iar cele două goluri primite nu i se pot imputa, fiind din greşeli colective ale apărării.
Fundaşii
4. Toda. Plus: angajare la efort, plasament bun în faţa portarului. Minus: l-am văzut doar într-un singur meci (în etapa a 2-a, acasă, cu Banatul, când a fost înlocuit în min. 73), aşa că nu am avut cum să-i văd eventualele minusuri.
5. Sîrbu. Plus: angajare la efort, face destul de bine mişcarea între apărare şi atac, atunci când jocul o cere; viteză bună pe atac. Minus: ceva mai multă concentrare la faza de apărare şi de lucrat la colaborarea cu ceilalţi jucători de la mijlocul terenului.
6. Bîldescu. Plus: bun plasament în faţa portarului, unde îşi acoperă bine partea de teren, relaţie bună cu ceilalţi colegi din compartiment (inclusiv cu portarul). Minus: mai multă atenţie la relaţia de joc cu coechipierii din atac, atunci când aceştia trebuie serviţi cu mingi.
7. Voina. Plus: plasament sigur în faţa porţii, angajare la efort, o bună relaţionare cu colegii şi ieşire la atac, atunci când faza de joc o cerea. Minus: pentru jucător care este folosit şi în poartă, atunci când nevoile echipei o cer, este greu să găsesc ceva pe “minus”!
8. Crefelean. Plus: un adevărat libero, ajutat fiind şi de constituţia sa fizică, cu un plasament în faţa porţii şi cu intervenţii sigure la minge; pe lângă asta, este posesorul unui şut putertnic, fiind preferat în executarea loviturilor libere de la distanţă. Minus: uneori, imprecis în degajări.
9. Agud. Plus: angajare foarte bună la efortul colectiv al echipei, cu dese urcări în atac. Minus: mai greu de găsit, la un jucător care se angajează la efortul echipei şi relaţionează destul de bine cu ceilalţi coechipieri.
10. Tanasă. Plus: plasament bun în faţa apărării, posesorul unui şut puternic, angajare la efort. Minus: nu joacă prea des, iar aceasta duce la apariţia curbelor de valoare.
11. Covaci. Plus: plasament ireproşabil în apărare, nu-şi menajează deloc adversarii (fără a fi, însă exagerat de dur), face destul de bine jocul la mijlocul terenului. Minus: eventual vârsta (se apropie, dacă nu mă înşel, de 37 de ani), dar asta nu este un impediment, în cazul unui jucător care joacă din plăcere.
Mijlocaşii
12. Hrizea. Plus: plasament bun la mijlocul terenului, cu dese zvâcniri în faza de atac; îşi serveşte bine coechipierii cu mingi utile, pentru finalizare. Minus: ceva mai mult curaj în luarea deciziilor de a porni la atac (bineînţeles, respectând indicaţiile tactice ale antrenorului), şi ceva mai multă concentrare la finalizare, atunci când este cazul.
13. Chipcea. Plus: angajare la efortul colectiv al echipei, vede bine faza de atac (a şi înscris goluri destul de importante în economia jocului), posedă un şut puternic. Minus: uneori, lipseşte concentrarea pentru finalizarea fazelor de atac, acel “sânge rece” (s-au ratat multe ocazii de gol din această cauză).
14. Ceh. Plus: în calitatea sa de căpitan al echipei, s-a achitat de responsabilitatea în ceea ce priveşte relaţionarea cu ceilalţi jucători; posedă un simţ al porţii şi un şut puternic. Minus: la fel ca la Chipcea, a ratat multe situaţii de gol, din cauza lipsei concentrării la finalizare.
15. Orban. Plus: se angajează, fără reţinere, la efortul colectiv, posedă un şut puternic şi driblează bine. Minus: uneori, furat de faza de atac, nu a văzut că un alt coechipier este mai bine plasat şi a preferat să finalizeze el, în locul unei pase bune, lucru care a privat echipa de câteva goluri.
16. Ianto. Plus: categoric, tinereţea şi dorinţa de afirmare, iar atunci când este aruncat în “focul” luptei, se angajează la efort fără menajamente. Minus: cred că tot tinereţea, adică o oarecare lipsă de experienţă competiţională, care poate fi corectată printr-o mai deasă folosire în joc.
17. Magdi. Plus: posedă un gabarit fizic foarte bun pentru un jucător de mijloc, care face şi faza de atac; are zvâcnici dese pe contraatac şi nu iartă atunci când are mingea la picior (a se vedea cele două goluri marcate în meciul de la Arad, cu Inter!). Minus: nu face şi faza de apărare, fiind “plantat” mai mult pe linia dintre mijloc şi atac.
18. Pop. Plus: angajare la efortul colectiv al echipei, bun pasator. Minus: a jucat în primele 8 etape, fiind înlocuit de fiecare dată la pauză, sau fiind întrodus în a doua jumătate a reprizei secunde, aşa că nu i-aş putea reproşa decât inconstanţa în joc.
19. Baliţa. Plus: angajare, fără menajamente, la efortul colectiv al echipei, posedă un şut puternic şi un real simţ al porţii. Minus: de lucrat la relaţionarea cu ceilalţi colegi din faza de atac, pentru că, uneori, o pasă în locul şutului ar fi adus mai multe beneficii echipei.
Atacanţii
20. Stănescu. Plus: viteză mare de atac, curajos în duelurile cu adversarii direcţi; posedă un şut puternic şi un real simţ al porţii. Minus: inconstanţa şi, uneori, lipsa de concentrare la finalizare, dar şi capriciile, i-au dăunat în ceea ce priveşte relaţia cu coechipierii.
21. Sarvici. Plus: bun pasator. Minus: l-am văzut doar în primele etape, aşa că nu mi-am putut face o părere cu privire la eventualele părţi negative în jocul acestuia.
22. Voica. Plus: se angajează, de asemenea, fără menajamente, la efortul colectiv al echipei, posedă un şut “sănătos”, viteză de acţiune. Minus: prins în faza de atac, uită să dea pasa utilă unui coechipier mai bine plasat, ratând bune situaţii de gol.
23. Dărău. Plus: ajutat de constituţia sa, s-a angajat la efort, acceptând duelurile cu adversarii direcţi, chiar dacă erau ceva mai masivi decât el; vede bine faza de joc şi pasează util. Minus: inconstanţa în ceea ce priveşte prezenţa la meci a privat echipa de un jucător foarte util la mijlocul terenului, care să ştie să facă şi faza de atac.
24. Ciobănaş. Plus: angajare la efortul echipei şi bun şuteur. Minus: la fel ca mai sus, inconstanţă în prezenţa la meciuri.
Per ansamblu, pot spune că fiecare dintre jucătorii Mureşanei, care au avut ocazia să se manifeste în teren, au acceptat angajarea la efortul echipei şi tactica impusă de antrenor, mai ales că stilul de joc se baza mai mult pe viteză şi pe pase. Cât priveşte părţile mai puţin bune – dar care trebuiesc corectate de urgenţă! – aş avea de punctat: lipsa de colaborare la fazele de finalizare, unde a lipsit acea pasă dată coechipierului mult mai bine plasat (pot spune că s-au ratat cel puţin 15 goluri din această cauză, care ar fi dus puncte importante în contul echipei şi un golaveraj ceva mai “sănătos”!) şi – mai ales! – atitudinea de “cocoşi”, atunci când au loc ciocniri mai puţin regulamentare în teren. Acest din urmă lucru trebuie corectat, pentru că din această cauză se primesc prea multe cartonaşe galbene, ce dăunează echipei, mai ales că antrenorul Gligore Bora a avut dificultăţi în ceea ce priveşte alcătuirea echipei, din cauza jucătorilor suspendaţi, care au lipsit echipei tocmai atunci când era mai mare nevoie de ei!

Calendarul Competiţional 2009-2010

Calendarul Competiţional pentru sezonul de primăvară al ediţiei 2009-2010 pentru: Campionatul Judeţean “Liga 4″, Campionatul Judeţean “Onoare”, Campionatul Judeţean “Pormoţie” şi Cupa României (faza judeţeană 2010-2011)
Ianuarie – Februarie 2010
17.1-14.2 Cupa AJF la fotbal în sală – Ediţia a III-a
– 8 turnee de sală şi un turneu final
27-28.2 (ora 15) Liga 4-18
Martie 2010
06-07.3 (ora 15) Liga 4-19, Onoare-18
13-14.3 (ora 15) Liga 4-20, Onoare-19
20-21.3 (ora 15) Liga 4-21, Onoare-20
27-28.3 (ora15) Liga 4-22, Onoare-21, Promoţie-12
31.3 (ora 15) Liga 4-23 (intermediară)
Aprilie 2010
03.4 (ora 17) Liga 4-24, Onoare-22, Promoţie-13
10-11.4 (ora 17) Liga 4-25, Onoare-23, Promoţie-14
17-18.4 (ora 17) Liga 4-26, Onoare-24, Promoţie-15
24-25.4 (ora 17) Liga 4-27, Onoare-25, Promoţie-16
28.4 (ora 17) Liga 4-28 (intermediară)
Mai 2010
01-02.5 (ora 18) Liga 4-29, Onoare-26, Promoţie-17
08-09.5 (ora 18) Liga 4-30, Onoare-27, Promoţie-18
15-16.5 (ora 18) Liga 4-31, Onoare-28, Promoţie-19
19.5 (ora 18) Liga 4-32 (intermediară)
22-23.5 (ora 18) Liga 4-33, Onoare-29, Promoţie-20
29-30.5 (ora 18) Liga 4-34 (ultima etapă), Onoare-30, Promoţie-21
Iunie 2010
3.6 (ora 18): Cupa României – faza judeţeană – Semifinale
05-06.6 (ora 18) Onoare-31, Promoţie-22 (ultima etapă)
12-13.6 (ora 18) Onoare-32
19-20.6 (ora 18) Onoare-33
19.6 (ora 18): Cupa României – faza judeţeană – Finala
27.6 (ora 18) Onoare-34 (ultima etapă)

sursa: AJF Arad (pagina de internet www.ajf-arad.ro)

Clasamentul turului – Onoare Seria A

Clasamentul turului, după omologarea rezultatelor,
în Campionatul Judeţean Onoare – Seria A
(ediţia 2009-2010)

1. Semlecana Semlac…..17…15… 2… 0…77-14…47p
2. FC Zimandu Nou……..17…14… 1… 2…74-39…43p
3. Banatul S. Mic………..17…13… 1… 3…61-27…40p
4. Mureşul Zădăreni…….17…12… 1… 4…52-21…37p
5. Mureşana Mândruloc..17…10… 2… 5…42-24…32p
6. Viitorul Tisa Nouă…….17…10… 1… 6…44-28…31p
7. AS Aluniş………………17… 7… 3… 7…29-48…24p
8. Victoria Zăbrani………17… 5… 5… 7…44-34…20p
9. Gloria Secusigiu………17… 6… 2… 9…30-39…20p
10. Speranţa Turnu……..17… 6… 2… 9…38-51…20p
11. Voinţa Munar………..17… 6… 1….10…22-34…19p
12. Atletico Arad………..17… 6… 1….10…35-56…19p
13. Voinţa Macea……….17… 6… 0….11…29-44…18p
14. Regal Horia…………17… 5… 2….10…23-38….17p
15. Inter Arad……………17… 4… 4… 9….28-39….16p
16. Forest Oil Sp. G……17… 5… 0….12….30-62….15p
17. Cetate Săvârşin…..17… 4… 1….12….25-58….13p
18. Olimpia Bârzava……17… 3… 3….11….32-59….12p

sursa: AJF Arad (pagina de internet www.ajf-arad.ro)

Rezultatele turului – Onoare Seria A

Rezultatele omologate ale turului de campionat 2009-2010

Etapa 1
9 august
Forest Oil Sp. German – Atletico Arad 2-3
Cetate Săvârşin – Mureşana Mândruloc 0-4
Banatul Sânicolaul Mic – Gloria Secusigiu 4-0
Viitorul Tisa Nouă – Victoria Zăbrani 1-6
Voinţa Macea – AS Aluniş 2-1
Regal Horia – Semlecana Semlac 0-3
FC Zimandu Nou – Voinţa Munar 4-1
19 august
Speranţa Turnu – Mureşul Zădăreni 1-4
2 septembrie
Olimpia Bârzava – Inter Arad 1-1

Etapa 2
15 august
Atletico – Săvârşin 3-2
Inter – Sp. German 4-3
Zăbrani – Macea 4-3
16 august
Munar – Turnu 1-2
Semlac – Zimandu Nou 9-1
Aluniş – Horia 2-1
Secusigiu – Tisa Nouă 1-3
Mândruloc – Banatul 3-1
Zădăreni – Bârzava 4-1

Etapa 3
23 august
Săvârşin – Inter 4-2
Banatul Atletico 5-2
Tisa Nouă – Mândruloc 2-2
Macea – Secusigiu 3-0
Horia – Zăbrani 1-1
Zimandu Nou – Aluniş 7-0
Turnu – Semlac 4-6
Zădăreni – Munar 6-0
Sp. German – Bârzava 2-5

Etapa 4
29 august
Atletico – Tisa Nouă 1-2
Inter – Banatul 2-3
30 august
Zăbrani – Zimandu Nou 2-2
Bârzava – Munar 2-1
Semlac – Zădăreni 1-0
Aluniş – Turnu 3-2
Secusigiu – Horia 0-1
Mândruloc – Macea 1-0
Sp. German – Săvârşin 2-1

Etapa 5
6 septembrie
Banatul – Sp. German 2-1
Tisa Nouă – Inter 4-0
Macea – Atletico 2-3
Horia – Mândruloc 0-2
Zimandu Nou – Secusigiu 5-3
Turnu – Zăbrani 1-1
Zădăreni – Aluniş 8-0
Munar – Semlac 0-2
Săvârşin – Bârzava 1-0

Etapa 6
12 septembrie
Atletico – Horia 3-1
Inter – Macea 5-1
13 septembrie
Bârzava – Semlac 1-7
Aluniş – Munar 3-0
Secusigiu – Turnu 3-0
Mândruloc – Zimandu nou 1-2
Sp. German – Tisa Nouă 3-0 f.j.
Săvârşin – Banatul 1-2
23 septembrie
Zăbrani – Zădăreni 1-2

Etapa 7
19 septembrie
Banatul – Bârzava 11-2
20 septembrie
Tisa Nouă – Săvârşin 6-0
Macea – Sp. German 3-0 f.j.
Horia – Inter 2-2
Zimandu Nou – Atletico 10-3
Turnu – Mândruloc 4-2
Zădăreni – Secusigiu 3-2
Munar – Zăbrani 3-2
Semlac – Aluniş 8-0

Etapa 8
26 septembrie
Atletico – Turnu 5-1
Inter – Zimandu Nou 3-5
Banatul – Tisa Nouă 4-3
27 septembrie
Zăbrani – Semlac 0-2
Bârzava – Aluniş 2-2
Secusigiu – Munar 1-1
Mândruloc – Zădăreni 0-2
Sp. German – Horia 3-0
Săvârşin – Macea 3-0 f.j.

Etapa 9
3 octombrie
Zădăreni – Atletico 5-1
4 octombrie
Macea – Banatul 1-5
Horia – Săvârşin 2-0
Zimandu Nou – Sp. German 9-2
Turnu – Inter 3-0 f.j.
Munar – Mândruloc 1-2
Semlac – Secusigiu 5-0
Aluniş – Zăbrani 0-0
Tisa Nouă – Bârzava 3-1

Etapa 10
10 octombrie
Atletico – Munar 0-2
Inter – Zădăreni 1-2
Banatul – Horia 5-0
11 octombrie
Bârzava – Zăbrani 5-5
Secusigiu – Aluniş 3-2
Mândruloc – Semlac 2-2
Sp. German – Turnu 3-4
Săvârşin – Zimandu Nou 3-7
Tisa Nouă – Macea 3-0

Etapa 11
18 octombrie
Horia – Tisa Nouă 3-2
Zimandu Nou – Banatul 2-1
Turnu – Săvârşin 3-3
Zădărnei – Sp. German 5-0
Munar – Inter 4-0
Semlac – Atletico 4-2
Aluniş – Mândruloc 2-1
Macea – Bârzava 3-2
12 noiembrie
Zăbrani – Secusigiu 5-1

Etapa 12
24 octombrie
Atletico – Aluniş 2-4
Banatul – Turnu 3-0
25 octombrie
Inter – Semlac 1-1
Bârzava – Secusigiu 1-2
Mândruloc – Zăbrani 4-1
Sp. German – Munar 0-3
Săvârşin – Zădăreni 2-1
Tisa Nouă – Zimandu Nou 3-0 f.j.
Macea – Horia 1-3

Etapa 13
1 noiembrie
Zăbrani – Atletico 2-3
Zimandu Nou – Macea 3-0
Turnu – Tisa Nouă 2-6
Zădăreni – Banatul 1-1
Munar – Săvârşin 3-1
Semlac – Sp. German 9-0
Aluniş – Inter 0-0
Secusigiu – Mândruloc 2-0
Horia – Bârzava 4-3

Etapa 14
7 noiembrie
Atletico – Secusigiu 3-3
Inter – Zăbrani 2-0
Banatul – Munar 4-0
8 noiembrie
Bârzava – Mândruloc 1-4
Sp. German – Aluniş 4-1
Săvârşin – Semlac 2-7
Tisa Nouă – Zădăreni 5-0
Macea – Turnu 3-2
Horia – Zimandu Nou 3-4

Etapa 15
14 noiembrie
Aluniş – Săvârşin 4-2
15 noiembrie
Zăbrani – Sp. German 6-0
Turnu – Horia 2-1
Zădăreni – Macea 5-3
Munar – Tisa Nouă 0-1
Semlac – Banatul 5-0
Secusigiu – Inter 1-0
Mândruloc – Atletico 5-0
Zimandu Nou – Bârzava 5-0

Etapa 16
21 noiembrie
Inter – Mândruloc 2-4
Bârzava – Atletico 3-0 f.j.
Sp. German – Secusigiu 3-2
Săvârşin – Zăbrani 0-6
Banatul – Aluniş 6-2
Tisa Nouă – Semlac 0-2
Macea – Munar 3-0
Horia – Zădăreni 0-3 f.j.
Zimandu Nou – Turnu 6-3

Etapa 17
28 noiembrie
Atletico – Inter 1-3
Zădăreni – Zimandu Nou 1-2
29 noiembrie
Zăbrani – Banatul 2-4
Munar – Horia 2-1
Semlac – Macea 4-1
Aluniş – Tisa Nouă 3-0
Secusigiu – Săvârşin 6-0
Mândruloc – Sp. German 5-2
Turnu – Bârzava 4-1

sursa: AJF Arad (pagina de internet www.ajf-arad.ro)